Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei a fost republicata în M.Of. nr. 368 din 20.05.2014.
In articolul de mai jos ne-am propus sa sintetizam principalele aspect legate de functionarea cooperatiei.
Ce este cooperatia?
Cooperaţia reprezintă un sector specific al economiei care funcţionează prin societăţi cooperative şi alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial şi naţional.
Nu fac obiectul prezentei legi cooperativele de credit şi casele centrale ale cooperativelor de credit, care sunt reglementate prin lege specială.
Forme de constituire
Societăţile cooperative de gradul 1 se pot constitui în una dintre următoarele forme:
a) societăţi cooperative meşteşugăreşti – asociaţii de persoane fizice care desfăşoară în comun activităţi de producţie, de comercializare a mărfurilor, de executare de lucrări şi prestări de servicii, care contribuie, direct sau indirect, la dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti ale membrilor lor cooperatori;
b) societăţi cooperative de consum – asociaţii de persoane fizice care desfăşoară în comun activităţi de aprovizionare a membrilor cooperatori şi a terţilor cu produse pe care le cumpără sau le produc şi activităţi de prestări de servicii către membrii lor cooperatori şi către terţi;
c) societăţi cooperative de valorificare – asociaţii de persoane fizice care se constituie în scopul de a valorifica produsele proprii sau achiziţionate prin distribuţie directă sau prin prelucrare şi distribuţie directă;
d) societăţi cooperative agricole – asociaţii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a exploata în comun suprafeţele agricole deţinute de membrii cooperatori, de a efectua în comun lucrări de îmbunătăţiri funciare, de a utiliza în comun maşini şi instalaţii şi de a valorifica produsele agricole;
e) societăţi cooperative de locuinţe – asociaţii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a construi, cumpăra, conserva, renova şi administra locuinţe pentru membrii lor cooperatori;
f) societăţi cooperative pescăreşti – asociaţii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a înfiinţa ferme piscicole şi de acvacultură, de a produce, repara, întreţine şi cumpăra echipamente, utilaje, instalaţii, ambarcaţiuni de pescuit, precum şi de a pescui, prelucra şi distribui produse piscicole;
g) societăţi cooperative de transporturi – asociaţii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a realiza activităţi de transport şi activităţi conexe acestora, pentru membrii cooperatori şi pentru terţi, pentru îmbunătăţirea tehnică şi economică a activităţilor de transport desfăşurate de membrii cooperatori;
h) societăţi cooperative forestiere – asociaţii de persoane fizice care se constituie cu scopul de a amenaja, exploata, regenera şi proteja fondul forestier deţinut de membrii cooperatori, ţinând seama de condiţiile impuse de regimul silvic;
i) societăţi cooperative de alte forme, care se vor constitui cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Denumirea “societate cooperativă” şi particula “coop” nu pot fi folosite decât de societăţi cooperative constituite în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Constituirea societăţii cooperative
Societatea cooperativă este o asociaţie autonomă de persoane fizice şi/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimţământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale şi culturale ale membrilor cooperatori, fiind deţinută în comun şi controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste.
Societatea cooperativă este un operator economic cu capital privat.
Principiile cooperatiste sunt:
a) principiul asocierii voluntare şi deschise, potrivit căruia societăţile cooperative sunt organizaţii voluntare care se constituie pe baza liberului consimţământ şi sunt deschise tuturor persoanelor capabile să utilizeze serviciile lor şi care sunt de acord să îşi asume responsabilităţile calităţii de membru cooperator, fără niciun fel de discriminare pe criterii de naţionalitate, origine etnică, religie, apartenenţă politică, origine socială sau sex;
b) principiul controlului democratic al membrilor cooperatori, potrivit căruia societăţile cooperative sunt organizaţii democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care participă la stabilirea politicilor şi adoptarea deciziilor. Persoanele care activează ca reprezentanţi aleşi sunt răspunzătoare în faţa membrilor cooperatori. În societăţile cooperative de gradul 1, membrii au drepturi egale de vot, fiecare având un singur vot, indiferent de numărul părţilor sociale deţinute;
c) principiul participării economice a membrilor cooperatori, conform căruia membrii contribuie în mod echitabil la constituirea proprietăţii societăţii cooperative, exercitând asupra acesteia un control democratic. Cel puţin o parte a acestei proprietăţi este indivizibilă. Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensaţie limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situaţiei financiare anuale şi a contului de profit şi pierdere, proporţional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori alocă din profitul net al societăţii cooperative sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea societăţii cooperative, recompensarea membrilor cooperatori în raport cu participarea la activitatea societăţii cooperative sau sprijinirea altor activităţi aprobate de către membrii cooperatori;
d) principiul autonomiei şi independenţei societăţilor cooperative, potrivit căruia societăţile cooperative sunt organizaţii autonome bazate pe autoajutoare şi sunt controlate de către membrii lor. Intrarea în raporturi juridice cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu Guvernul, ori atragerea de finanţare din surse externe se face cu asigurarea controlului democratic al membrilor cooperatori şi cu menţinerea autonomiei societăţilor cooperative;
e) principiul educării, instruirii şi informării membrilor cooperatori, conform căruia societăţile cooperative asigură educarea şi instruirea membrilor lor, reprezentanţilor aleşi, directorilor executivi sau angajaţilor, astfel încât aceştia să poată contribui efectiv la dezvoltarea societăţilor cooperative din care fac parte. Societăţile cooperative informează publicul, în mod special tineretul şi liderii de opinie, în legătură cu natura şi avantajele cooperaţiei;
f) principiul cooperării între societăţile cooperative, potrivit căruia cooperativele servesc membrii proprii şi consolidează mişcarea cooperatistă. Societăţile cooperatiste lucrează împreună în cadrul structurilor locale, naţionale, regionale şi internaţionale;
g) principiul preocupării pentru comunitate, conform căruia societăţile cooperative acţionează pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor din care fac parte, prin politici aprobate de membrii lor.
Capitalul social
Capitalul social al societăţii cooperative este variabil şi nu poate fi mai mic de 500 lei.
Capitalul social minim trebuie subscris şi vărsat integral la data înfiinţării societăţii cooperative.
Capitalul social al societăţii cooperative se divide în părţi sociale egale, a căror valoare nominală se stabileşte prin actul constitutiv, care nu poate fi mai mică de 10 lei.
Restrictii
• Participarea cumulată a societăţilor cooperative de gradul 1 la constituirea capitalului social al societăţii cooperative de gradul 2 nu poate fi mai mică de 67%.
• Un membru cooperator poate deţine părţi sociale în limita şi în condiţiile prevăzute de actul constitutiv, fără a putea depăşi 20% din capitalul social.
• Numărul minim de membri cooperatori ai unei societăţi cooperative se stabileşte prin statut, dar nu este mai mic de 5.
• Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea societăţilor cooperative.
• Aporturile în natură sunt admise la societăţile cooperative. Aporturile în natură se realizează prin transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societatea cooperativă a bunurilor aflate în stare de utilizare.
• Creanţele nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
• Membrii cooperatori primesc părţi sociale în schimbul aporturilor subscrise.
Societatea cooperativă se constituie prin contract de societate şi statut, care pot fi încheiate sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată şi se semnează de către toţi membrii fondatori.
Societatea cooperativă cu sediul în România este persoană juridică română.
Organizarea societăţii cooperative
Adunarea generală este alcătuită din totalitatea membrilor cooperatori.
Adunarea generală se convoacă de către consiliul de administraţie sau de administratorul unic, după caz.
Consiliul de administraţie sau administratorul unic, după caz, este obligat să convoace adunarea generală la cererea a cel puţin unei zecimi din numărul total al membrilor cooperatori, a cenzorilor sau în situaţia în care constată că, în urma unor pierderi, activul net, determinat ca diferenţă între totalul activelor şi datoriile societăţii cooperative, reprezintă mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social ori că numărul membrilor cooperatori s-a redus sub minimul legal.
Adunarea generală va avea loc în termen de 30 de zile de la cerere sau de la data constatării pierderilor ori a reducerii numărului membrilor cooperatori sub minimul legal.
În situaţia în care consiliul de administraţie sau administratorul unic, după caz, nu convoacă adunarea generală, la sesizarea oricăruia dintre membrii cooperatori care au cerut convocarea, instanţa competentă în a cărei rază teritorială îşi are sediul societatea cooperativă, cu citarea părţilor, va putea ordona convocarea, desemnând dintre membrii cooperatori persoana care o va prezida.
Adunarea generală ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 4 luni de la încheierea exerciţiului financiar.
Adunarea generală extraordinară se întruneşte ori de câte ori este necesar să se ia o hotărâre privind:
a) majorarea valorii nominale a părţilor sociale;
b) schimbarea formei societăţii cooperative;
c) schimbarea sediului societăţii cooperative;
d) majorarea capitalului social;
e) reducerea capitalului social;
f) fuziunea cu alte societăţi cooperative sau divizarea societăţii cooperative;
g) înfiinţarea sau desfiinţarea uneia sau mai multor unităţi ale societăţii cooperative;
h) ipotecarea, gajarea, după caz, transmiterea în folosinţă sau înstrăinarea imobilizărilor corporale aparţinând societăţii cooperative;
i) dizolvarea anticipată a societăţii cooperative;
j) încheierea de contracte de asociere între societatea cooperativă şi alte persoane juridice ori persoane fizice sau participarea societăţii cooperative la capitalul social al altor persoane juridice;
k) emisiunea de obligaţiuni cooperatiste;
l) aprobarea înscrierii unor noi membri cooperatori;
m) orice altă modificare a actului constitutiv sau a oricărei hotărâri pentru care este cerută aprobarea adunării generale extraordinare.
Administrarea şi gestionarea societăţii cooperative sunt asigurate de către administratorul unic sau consiliul de administraţie, alcătuit dintr-un număr impar de membri, aleşi prin vot secret pe o perioadă de 4 ani, stabiliţi prin actul constitutiv, în funcţie de complexitatea activităţii societăţii cooperative şi de numărul de membri cooperatori.
Primii administratori sunt numiţi prin actul constitutiv de către membrii fondatori.
Numărul membrilor consiliului de administraţie nu poate fi mai mare de 11.
Numirea şi înlocuirea administratorilor se fac exclusiv de către adunarea generală.
Preşedintele societăţii cooperative
Preşedintele societăţii cooperative este de drept preşedintele consiliului de administraţie sau administratorul unic, după caz.
Directorul executiv
Conducerea societăţii cooperative, cu aprobarea adunării generale a membrilor cooperatori, se poate încredinţa unui director executiv, pe baza unui contract de management în care sunt prevăzute criterii de performanţă; directorul executiv poate să nu fie membru cooperator.
Cenzorii
Adunarea generală a membrilor cooperatori ai societăţii cooperative alege 3 cenzori şi tot atâţia supleanţi, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile numărul cenzorilor trebuie să fie impar.
Regimul juridic al bunurilor aflate în proprietatea societăţii cooperative
Proprietatea societăţii cooperative este privată.
Patrimoniul societăţii cooperative se compune din partea divizibilă şi partea indivizibilă.
Orice înstrăinare sau transmitere a folosinţei imobilizărilor corporale, care sunt proprietatea societăţii cooperative, se poate realiza numai cu plată, cu aprobarea adunării generale.
Prin actul constitutiv membrilor cooperatori li se poate acorda un drept de preemţiune, respectiv de preferinţă, la oferte egale, la cumpărarea sau preluarea în folosinţă a clădirilor ori a terenurilor. În această situaţie actul constitutiv trebuie să prevadă şi termenul de exercitare a dreptului de preemţiune, respectiv de preferinţă.
Registrele societăţii cooperative şi situaţia financiară anuală
În afară de evidenţele prevăzute de lege, societatea cooperativă trebuie să întocmească şi să păstreze:
a) registrul membrilor cooperatori;
b) registrul şedinţelor adunării generale a membrilor cooperatori;
c) registrul şedinţelor consiliului de administraţie;
d) registrul constatărilor făcute de cenzori în exercitarea mandatului lor;
e) registrul de aporturi în natură la capitalul social al societăţii cooperative;
f) registrul părţilor sociale;
g) registrul obligaţiunilor cooperatiste.
